De ce Fibula?
În primăvara anului 1924, timpul exploatării argilei din cariera de lângă fabrica de cărămidă s-a găsit un depozit de bronzuri din sec. XII. î.e.n (epoca bronzului, aprox. 3200 ani vechime).
Comoara, care se compune din 91 piese întregi şi din fragmente, a fost transportată la Muzeul Arheologic şi Etnografic din Târgu-Mureş, din care făceau parte vârfuri de lance, securi, secer, brăţări, cuţite, săbii, fibule.
Cel mai frumos dintre toate exemplarele, adevărat reprezentant al artei celei mai perfecte a epocii bronzului, fibula (broşa), care a devenit un simbol al judeţului Mureş, apărând pe stema judeţului şi a Suseniului, are lungimea 224 mm, din care 107 mm spiralele, 88 mm placa de formă eliptică din mijloc şi 32 mm capul. în total sunt 3 spirale, una mare şi două mai mici. Prima, cu un diametru de 65 mm, are 11 spire. Celelalte două au câte 8 spire la un diametru de 45 mm. Spiralele formează un triunghi cu baza în linia imaginară care ar uni cele două spirale mici, iar vârful triunghiului ar fi chiar centrul spiralei mari. Placa eliptică are 88 mm lungime, 44 mm lăţime şi 1 mm grosime. Pe margine se află un şanţ mărginit de o linie şi ornamentat cu mai multe alte linii oblice. Pornind dinspre margini către centru, la cele două extremităţi ale fibulei, pe o distanţă de 20 mm se află 5 linii perpendiculare care formează 4 şanţuri late de 2 mm, decorate cu linii oblice care formează triunghiuri. Extremităţile acestor linii perpendiculare se unesc în alte 5 linii concave care formează o parabolă. Benzile sunt delimitate de două linii trasate prin puncte. Şanţuri perpendiculare se află către extremităţi. Paralel cu diametrul plăcii mici se află 5 benzi, decorate şi ele cu linii oblice care formează triunghiuri. Tăbliţa de formă eliptică este fixată la cele două extremităţi de o placă perpendiculară, lungimea de 20 mm, lăţimea de 17 mm, groasă de 2 mm.
Fibula se compune din 4 fragmente.
Spirala mare cu acul lung de 170 mm este realizată dintr-un fir rotund, gros de 4 mm. Acest fir după ce a fost răsucit pentru a descrie două rotaţii continuă pe orizontală trecând prin cele două mici plăci perpendiculare care îl susţin iar, apoi, descriind un cerc care serveşte fixării, continuă pentru a forma în sfârşit marea spirală a cărei descriere am dat-o deja.
Spirala superioară, puţin mai mică, cu tăbliţa de formă eliptică decorată are firul gros de 2 mm, în timp ce cel al spiralei este de 3 mm. Firul este fixat de tăbliţa perpendiculară. Până la a ajunge la cea de a doua, formează 8 cercuri cu diametrul de 7 mm, trece prin a doua placă şi descrie a doua spirală. Fiecare cerc are un inel constând din fir gros de 3 mm, cu diametrul de 7 mm. Fiecare inel are pandante în formă de vârf de lance care, la rândul lor, au fiecare câte un inel. Aceste pandante au o lungime de 63 mm şi o lăţime medie de 14, 12 mm din lungime revenind inelului. în total avem 9 astfel de pandante.
În epoca bronzului era o decoraţie militară, iar din anul 2001, "Fibula de la Suseni" este cea mai importantă distincţie al judeţului pentru personalităţi din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei care au avut, de-a lungul vremii, contribuţii reale în domeniile lor de activitate, ducând la creşterea prestigiului judeţului în ţară şi în lume.
|
Miért Fibula?
1924 tavaszán, a pala kitermelése során a téglagyár melletti bányából egy bronz letétet találtak, amely i.e. a XII. századból való (bronzkor, kb. 3200 éve).
Az ép tárgyakból és darabokból álló kincset a Marosvásárhelyi Arheológiai és Néprajzi Múzeumba szállították, összesen 91 darabot, többek közt lándzsa hegyek, fejszék, sarlók, karkötők, kések, kardok, fibulák.
A legszebb, az akkori művészet egyik legtökéletesebb képviselője egy bronzkori fibula, bross, amely Maros megye jelképévé vált, megjelenik a megye és Felfalu címerén. Összhossza 227 mm, ebből 107 mm a spirálok, 88 mm a középső, elliptikus lemez és 32 mm a tűző, fej. A három spirálból a nagyobbik 65 mm átmérőjű, 11 spirállal, a két kisebb pedig 8-8 spirált tartalmaz, 45 mm átmérővel. A három spirál egy kepzeletbeli egyenlő oldalú háromszöget alkot, alapja a két kisebb spirál. Az elliptikus lemez hossza 88 mm, szélessége 44 mm, vastagsága pedig 1 mm, teljes pompában mélyedésekkel díszítve. A két végén rögzítve van egy-egy 20 mm hosszú, 17 mm széles és 2 mm vastag lemezhez.
A nagy spirál a 170 mm hosszú tűvel egy 4 mm vastag, kerek huzalból készült. A tőből kiindulva 2 spirál után az egész szerkezet gerincét alkotja, majd egy, a rögzítéshez szükséges kör után a nagy spirálban végződik.
A két kisebb spirál 3 mm vastag huzalból készült, amelyek 8 darab 7 mm átmérőjű körrel folytatódnak.
A bross alsó felén ezekhez a körökhöz lándzsavéghez hasonlító díszítéseket rögzítettek, amelyek hossza 63 mm, átlagos szélességük pedig 14 mm. A hosszából 12 mm a rögzítés. Összesen 9 darab ilyen díszítőelem van rajta.
A bronzkorban egy katonai kitüntetés lehetett, 2001-től viszont a "Marosfelfalusi fibula" ("Fibula de la Suseni") Maros megye legrangosabb kitüntetése, amelyet tudósok, kultúrális tevékenységet folytatók, tanárok kapnak, akik az idők folyamán konkrétan segítették megyénk hírnevének terjedését az országban és országhatárokon túl.
|
BluePink 
